Anticoagulanţii în noua eră: o actualizare pentru 2013

Tratamentele anticoagulante sunt terapii utilizate într-un spectru de afecţiuni sau situaţii cardiovasculare asociate cu riscuri trombogene, dintre care: fibrilaţia atrială, trombozele şi trombemboliile, valvele artificiale, infarctul miocardic.

Tearapiile orale clasice cuprind 3 preparate cumarinice, care acţionează prin antagonizarea vitaminei K, inhibând astfel sinteza hepatică a factorilor de coagulare II (protrombina), VII (proconvertina), IX (factorul antihemofilic B) şi X (factorul Stuart-Power). Acestea sunt warfarina (cumadina), fenidiona şi acenocumarolul, utilizat în România sub forma preparatelor comerciale Trombostop şi Sintrom.

Preparatele parenterale cuprind heparinele, care acţionează ca activatori ai antitrombinei III: heparina cu greutate moleculara mare (care necesită monitorizarea coagulogramei/APTT) si heparinele cu greutate moleculara mica: enoxaparina, dalteparina, fraxiparina (care nu necesită monitorizarea coagulogramei/APTT). Recent s-au dezvoltat şi alte preparate heparinice sintetice: fondaparinux şi idraparinux, cu greutăţi moleculare şi mai mici.

Anii recenţi sunt marcaţi de dezvoltarea noilor clase de anticoagulante orale, sistematizate în două categorii: inhibitorii direcţi ai factorului Xa: rivaroxaban (Xarelto) şi apixaban (Eliquis) şi inhibitorii direcţi ai trombinei: preparatele bivalente: hirudina, lepirudina şi bivalirudina, şi preparatele monovalente: argatroban şi dabigatran (Pradaxa). Mai larg utilizate, cele 3 preparate: Pradaxa (dabigatran), Eliquis (apixaban) şi Xarelto (rivaroxaban) sunt asimilate, împreună, noţiunii de “noi tratamente anticoagulante orale” (terminologie franceză: NACO = Nouveaux Anticoagulants Oraux).

În metaanaliza Miller, publicată în 2012 în American Journal of Cardiology, se documentează beneficii ale noilor preparate anticoagulante (apixaban, dabigatran şi rivaroxaban) în ce priveşte rezultatele pe accidentul vascular (stroke) şi emboliile sistemice, cu un risc global şi gastrointestinal de sângerare similar, dar cu un risc semnificativ mai mic de sângerări intracraniene. 

Din punct de vedere practic, noile preparate anticoagulante nu impun monitorizarea INR, şi nici precauţiile nutriţionale ale antivitaminelor K, pas ce reprezintă, desigur, un progres clinic. În schimb, în mod similar tuturor anticoagulantelor, rămâne, desigur, de analizat marja terapeutică şi raportul risc/beneficiu, ceea ce presupune, ca in cazul oricăror patologii procoagulante şi situaţii predispozante, o bună individualizare a tratamentului.

Bibliografie selectivă:

1. Miller et al. Meta-Analysis of Eficacity and Safety of New Oral Anticoagulants (Dabigatran, Rivaroxaban, Apixaban) versus Warfarin in Patients with Atrial Fibrilation. Am J Cardiol 2012; 110:453-460

2. Jaiser.com: anticoagulants

3. European Heart Journal: 2012 focused update of the ESC Guidelines for the management of atrial fibrillation

4. Eliquis (apixaban). Rezumatul caracteristicilor Produsului.

5.  ANSM. Les nouveaux anticoagulants oraux (Pradaxa, Xarelto, Eliquis) : Des médicaments sous surveillance renforcée.

Autor: Dr. Adrian COPCEA, medic specialist diabetolog.
În colaborare cu ASTECO- department CARDIOLOGIE Cluj-Napoca.
Copyright ASTECO, 2013. Publicat: 15 decembrie 2013

> > > Asteco Cardiologie > > >