duminică, 29 septembrie 2013

A început era pancreasului artificial.



Autor: Dr. Adrian Copcea, medic specialist diabetolog, Centrul Medical ASTECO, Cluj-Napoca.



Conceptul pancreasului artificial, aşteptat de decenii, a făcut paşi majori în ultimii ani, de când două tehnologii moderne - senzorul de glicemie şi pompa de insulină - au fost combinate în dispozitive mixte şi implementate în medicina clinică umană. Detectarea nivelelor de glucoză prin dozarea continuă din lichidul interstiţial în care este plasat senzorul permite monitorizarea în timp “aproape real”, în timp ce infuzia continuă de insulină, calculată, programată şi flexibilă, permite ajustările de precizie ale debitelor prin intervenţie umană.

Până în prezent aceste două tehnologii au fost disponibile în mod separat, senzorul de glicemie (CGMS) fiind utilizat doar în cabinetele sau secţiile de diabetologie, pe perioade scurte (24-72 ore) şi în scopuri bine stabilite: detectarea hipoglicemiilor asimptomatice, monitorizarea glicemică în timpul somnului, flexibilizarea insulinoterapiei în funcţie de diferenţele orare de necesar. Pe de altă parte, pompele de insulină (CSII) sunt utilizate în practică de mulţi ani, dar în combinaţie cu determinarea clasică a glicemiei, prin măsurătorile capilare (din deget).

Anii 2009-2013 au adus „închiderea buclei” monitorizare –tratament într-un dispozitiv unitar, pas ce urmează şi coexistă comunicării wireless dintre glucometre şi pompele compatibile (un astfel de parteneriat permite, spre exemplu, comunicarea între glucometrele Contour Next Link produse de Bayer şi generaţiile de pompe Paradigm produse de Medtronic). Urmând modelului Paradigm Veo din 2009, deja utilizat în peste 50 de ţări, în aceste zile ale lui 2013 a fost aprobat de FDA dispozitivul Minimed 530G Enlite, în cadrul unei noi clase, denumite „OZO: Artificial Pancreas Device System, Threshold Suspend”. Acest „pancreas artifical cu blocare automată la valoare prag” permite purtarea senzorului Enlite timp de 6 zile, timpii pentru schimbarea cateterului pentru adminsitrarea insulinei rămânând cei clasici (2-3 zile). Blocarea livrării insulinei se face timp de 2 ore, în situaţia în care persoana ce poartă pompa-senzor nu a reacţionat la alarma declanşată la pragul stabilit, care poate fi setat la o valoare între 60 si 90 mg/dl.

Perspectivele acestui instrument terapeutic al diabetului tip 1 sunt previzibil bune, atât timp cât pompa cu senzor aduce deja un bun răspuns la două dintre cele mai temute aspecte ale diabetului tip 1: injecţiile şi hipoglicemiile. Cu toate acestea, din ecuaţia acestui „pancreas semi-artificial” nu poate lipsi elementul cheie al tratamentului diabetului tip 1: educaţia terapeutică, care face ca medicul, educatorul, informaţia şi tehnologiile să fie, ele însele, doar instrumente ale persoanei cu diabet. Instrumente tot mai bune, dar care rămân doar să fie bine utilizate.

Referinţe:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...